exordiu

Adevarul e ca inca nu stiu sa folosesc acest blog, probabil ca pentru inceput va servi de memorie imediata si jurnal alternativ al constiintei mele alterate de un cotidian cetos, din ce in ce mai cetos. O ceata implacabila ca o tabla de sah, in care nu mai distingi decit albul si negrul. Da, e jenant, da, e cliseic, da, mi se rupe. De fapt, nu mi se rupe de nimic si sunt coplesit de preapasarea de prost care moare de grija altora. E innobilant si obositor deopotriva sa fii bun cu aproapele, oricit de departe ar fi el, de fapt. Habar nu am daca acest blog va insemna vreodata ceva pentru mine sau pentru altcineva. Nu-mi propun nimic, in afara de o pubela de aruncat ginduri negre, ginduri urite, ginduri oribile. Asta ca sa am unde varsa si sa-mi exhaustivizez obsesia - cea de a fi un om bun cu aproapele. Cind voi fi capabil de frinturi de coerenta, voi vorbi despre alcoolul cotidian, despre cotidian si despre alcool. Cind voi sti sa umblu cu jucaria asta, imi voi pune muzica. Pina atunci, sa mai bem putin.

Exordium

Acest spatiu a fost creat ca defouloir si loc de varsamint pentru ginduri negre. Este destul de putin probabil ca lucrurile placute ale acestei lumi sa-si aiba locul aici. In atari conditii, autorul isi va exhiba - nu exagerat - gindurile negre, avind ca unica supapa posibilitatea de a sterge imediat gindul, odata asternut si publicat. Este la fel de probabil ca indolenta si superficialitatea sa contribuie la mentinerea unor astfel de ginduri ceva mai mult timp. Intr-un astfel de caz, invit eventualii vizitatori accidentali ai locului sa profite si sa arunce, si ei, ginduri negre. Dialectica nu se face doar in roz.

inceput

va fi un spatiu uricios, asadar sa-l tin frumusel acum, cit mai are timp