Educaţia religioasă în şcoala românescă

Mă umplu de smerenie şi respect pentru Biserica Ortodoxă, binemicţionat fie-I numele, la lectura unor astfel de dări de seamă apărute în presă. Mai jos, o analiză a agenţiei NewsIn despre ce li se predă elevilor români la ora de religie, pe care BOR o vrea obligatorie în toată programa şcolară preuniversitară.


Cum aşa bucurie sufletească merită, bineînţeles, o preacuvioasă cîntare pe măsură, ascultaţi, dară, în timp ce lecturaţi.

Rotersand - Exterminate annihilate destroy
Asculta mai multe audio Muzica

ANALIZĂ - Unele manuale de religie povestesc copiilor cum i-a pedepsit Dumnezeu pe cei neascultători
NewsIn: 2009-08-22 16:16:13
O scurtă incursiune în manualele de religie propuse elevilor scoate la iveală precepte şi lecţii care îşi ratează miza de a-i forma pe copii în spiritul umanist al toleranţei,prin acuzarea altor culte de îndepărtare de mesajul divin sau chiar de diabolism ori prin ameninţarea celor "neascultători".

Manualele de religie care ar trebui, potrivit programei şcolare, să educe atitudinile de acceptare şi respectare a altor religii şi convingeri, nu exclud acuzaţiile religioase, iar la consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios se ajunge prin ameninţarea cu pedeapsa divină.

Potrivit programei şcolare, de pildă, elevii ar trebui să înveţe să înţeleagă şi să respecte alte confesiuni religioase. În unele manuale şcolare însă, lucrurile par a nu respecta întocmai principiul toleranţei. Un manual pentru cultul ortodox, ca cel realizat pentru liceu de Editura Dacia din Cluj, conţine informaţii despre o istorie a greco-catolicismului, potrivit căreia acest cult a dezbinat românii din Transilvania şi este o metodă prozelită de a-i atrage pe credincioşii ortodocşi la catolicism." Formarea Bisericii Greco-Catolice a dus la dezbinarea în planul credinţei a românilor transilvăneni şi a avut consecinţe majore, deteminând instaurarea unui climat de neînţelegere şi neîncredere reciprocă, cu efecte pe termen lung", se arată în Manualul de religie pentru cultul ortodox, destinat elevilor de clasa a X-a, la capitolul "Ortodoxia în contextul creştinismului românesc".

Şi în manualele editate de Corint pentru liceu apar informaţii prin care Biserica Greco-Catolică este văzută doar ca parte a unei strategii a Vaticanului de dezbinare a credincioşilor ortodocşi. "Instituind primatul papal, Biserica Romei a văzut misiunea nu doar în evanghelizarea necredincioşilor, ci şi în reintoarcerea celorlalţi creştini sub autoritatea episcopului Romei. Aşa au apărut misiunile catolice în spaţiul ortodox, nefiind însă decât o strategie agresivă de a-i atrage pe ortodocşi la catolicism. Acest prozelitism catolic, numit uniatism a fost aplicat în Ucraina (sec.al XVI-lea), în Polonia (sec. al XVII-lea) şi mai târziu în Transilvania (începutul sec. XVIII-lea), instituindu-se Biserica Greco-Catolica".

Dacă greco-catolicismul este prezentat, uneori, ca o formă de prozelitism religios, religiile mai exotice şi practicile yoghine sunt deja "lucrarea diavolului". Astfel, în manulalul pentru clasa a X-a al Editurii Corint se arată că "Numeroasele forme de aşa-zisă spiritualitate propuse astăzi şi care promit obţinerea unor puteri miraculoase decurg cel mai adesea dintr-o influenţă directă a demonilor. Magia, spiritismul sau anumite puteri ale yoghinilor care conferă puteri supranaturale sunt în strânsă legătură cu lucrarea demonilor". Mai mult, autorii manualului fac şi o comparaţie între yoga şi creştinism, pentru promovarea superiorităţii acestuia din urmă. "Creştinismul făgăduieşte omului viaţa veşnică, yoga arată intrarea în neantul necondiţionat. Creştinismul îl arată pe om şi după trecerea spre viaţa veşnică ca persoană, yoga lucrează la pierderea personalităţii... În yoga, eul purificat va părăsi această vale a plângerii în mod definitiv, pierzindu-se în izolare şi stingere", spun autorii manualului.

Autorii de manuale încearcă, astfel, să atingă obiectivele cadrul ale programei şcolare de religie, şi anume "cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu ca fundament al mântuirii şi desăvârşirii omului, cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase, cunoaşterea învăţăturilor Sfintei Scripturi, a tradiţiilor religioase şi a istoriei Bisericii sau formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de comportament moral-religios. Pentru aceasta, apelează uneori la ameninţări, cum ar fi în manualele pentru ciclul primar, unde neascultarea se pedepseşte aspru.
O poezie moralizatoare din Manualul de Religie pentru clasa I al Editurii Sf. Mina din Iaşi arată că prea multă joacă nu este benefică. " Alina, a mea colegă,/ E-n spital de-o săptămâna/ Jucându-se fără grijă/ Ea, cazând, şi-a rupt o mână".
Uneori, în locul unei divinităţi tolerante, care stă la fundamentul lumii, copiii află o divinitate de-a dreptul răzbunătoare. Răutatea şi neascultarea se pedepsesc în Abecedarul Micului Creştin de la Editura Didactică şi Pedagogică, cel care pedepseşte fiind chiar Dumnezeu: "Vasilică este un copil rău. El s-a urcat pe o scară să strice cuibul rândunelelor. Dar a păţit-o! Dumnezeu l-a văzut şi i-a tras scara".