Doamne, iartă-mă. Doamnă, iartă-mă. Iată, e un an de cînd mi-am iubit iubita ultima dată. Şi tu, iubito, iartă-mă. Nu am ştiut să-ţi arăt cît te iubesc. Cenuşa în cap nu face decît să schimbe gerontocentric culoarea părului. Încă o zi, încă o eternitate în închisoarea ta. Îţi dedic acest nobil cîntec, alţii au spus-o atît de mai bine decît mine, vreodată.
G.G. Kapsberger - Toccata Arpegiata
Asculta mai multe audio Muzica »
Lasă-mă să ies din închisoarea asta. Sufletul mi-a putrezit, trupul s-a ofilit şi nici mintea mea nu se simte prea bine. Dă morţii fiinţării mele puţină decenţă, măcar din...milă. Nu mă pot bucura de nimic din viaţa asta - iar viaţa, spre deosebire de tine, a avut milă şi a vrut să mă ajute, iar eu n-am fost în stare să prind trenuri. Nu iertare, nu orgoliu, nu speranţă. Milă.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu