septembrie 17, 2008
Confesso
Am creat şi am asociat în permanenţă acest blog cu patima. Cum a trecut patima, pentru că toate trec, nu-i aşa, a cam trecut şi interesul meu pentru transmis idei prin aceste cyber-prejmuri. M-am obişnuit să macerez singur ideile- de gînduri recurente nu mai zic - aşa că, iată, acest blog redevine unul fără sens. Sper ca în timp să reuşesc să-i dau vreo coerenţă, probabil prin vreuna din pasiunile mele cotidiene pe care să simt nevoia să le şi împărtăşesc. Pînă una alta, propun puţinilor mei vizitatori un sondaj, legat direct de noţiunile cu care m-am confruntat cel mai des în ultimul timp şi care-mi trec prin faţă ca un crawl, exact ca la tembelizor. care îmi salut respectuos acei puţini interlocutori.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
..cum zicea Poetul..la sfarsit din noi raman "Patimele si Dragostele"..punele in randuri si se aduna singure si Ne aduna singure..keep walking
Trimiteți un comentariu